PLATFORMÂ A BÂNÂTORLOR
ANALIZÂ SHI MONITORING A PROGRAMÂLJEI A GUVERNULUI TU PROTILI 100 DI DZÂLI
Tu loc di protlu zbor
La shedintsa a Parlamentului ali Republica Machidunia, cari s-tsánu pi 1 di brumar , anlu 2002, Branco Tsrvencovschi, ca mandatar a náului Guvernu, pi ninga alantá dzási: “Tu idghu chiro pitrec apel páná la publica, mediumili shi sectorlu niguvernal, s-continueadzá s-hubá scrupulá dejurá a sotsietatiljei shi a lucurlui a institutsiilor di stat”.
Atsea provocari shi responsabilitati, sectorlu niguvernal u apruche trei mesh ninti atsea cu angajarea tu proectul “Platformá a bánátorlor ti irinji shi stabilitati”[1]. Ahurhim cu labaratorii iu adram analizi shi comparatsii a prioritetilor a partiilor polititsi, bágati tu programili a-lor ninti alidzerli, contra prioritetili a bánátorlor dupu cercetárli a mindueariljei publicá. Di atsel protses, tu cari partitsipea 33 activishtsá di organizatsii niguvernali shi expertsá, s-andreapsi documentul “Prioriteti contra prioriteti”. Dupu atsea avea evenmenti publitsi organizati Scopia, Veles, Párlep, Chicia, Shtip, Cumanova, Tetuva, Bituli, Struga shi Strumitsa, la cari mamultu di 500 di bánátori u spusirá a-lor mindueari ti atsea cari suntu printsipili ti irinji shi stabilitati a-lushtui stat. Tut atsea u adunám tu documentul “Platformá a bánátorlor ti irinji shi stabilitati”, iu li actsentám prioritetili, deadim sughestii, ma tu idghu chiro actsentám cari easti responsabil. Documentul lu pitricum páná la tuti partii polititsi ninti alidzerli.
Ma, nu dánásim auatsi. Continuám cu analizili ti atsea cát Guvernul u ascultá boatsea a bánátorlor shi tsi shi cum u realizeadzá atsea tsi u táxi.
Aestu documentu li acatsá analizili ti atsea tsi eara cáftatá, táxitá shi realizatá. Tu iel, sistematic suntu prezentati analizili adrati di expertsá di sferi cari eara acátsati cu Platforma a bánátorlor ti irinji shi stabilitati shi atsea: Stat yiuristic – Negiat Elezi, giudicator tu Giudiclu di Chicia; Situatsia economicá – prof. d-r Shaban Prevala, vitseguverner a BPRM; Antribári sotsiali-prof.d-r Ljupcio Pecieareschi, Facultatea ti economii, Párlep; Situatsia ti sigurantsa – Goico Eftovschi, jurnalistu, Tetuva; Condutsirea localá – m-r Miroslav Stoianov, Bituli; Alumtari ti mabun status internatsional: Calina Miljovsca, UE trener, Scopia. Ca bazá eara ufilizati programili a partiilor polititsi cari lu fundará Guvernul, expozelu a Premierlui, spunerli publitsi a reprezentantsálor a Guvernului cum shi informatsiili ti evenmentili dzuari prezentati di parti a mediumilor.
Analiza shi monitoringlu a Guvernului tu protili 100 di dzáli easti documentu ti tuts factori importanti tu Republica Machidunia. Cu agiutor a-lushtui documentu, ca organizatsii niguvernali adrám eforturi s-priadutsem shi s-partitsipám tu crearea a politicáljei publicá tu Republica Machidunia.
A ti cálezma , u apruchem cu tutá responsabilitati shi va-s continuám “s-dejurám”.
PROGRAMA A GUVERNULUI
Tu aprucheata Platformá a bánátorlor ti irinji shi stabilitati eara actsentati aesti ma importanti lucri ti chirolu cari easti cointsidentu cu mandatlu a náului Guvernu:
- developeari ali Republica Machidunia ca stat yiuristic;
- progres economic a statlui shi ma buná baná ti a-ljei bánátori;
- niintari a sigurantsáljei tu statlu;
- developeari a condutsiriljei localá shi a democratiiljei, shi
- alumtari ti ma bun status internatsional ali Republica Machidunia.
Developeari a statlui yiuristic
Tu partea di programa a Guvernului iu s-zburashti ti developearea a statlui yiuristic suntu prividzuti prioriteti tsi ninti atsea eara adusi aminti tu Platforma a bánátorlor ti irinji shi stabilitati. Ashitsi, tu programa a Guvernului, pi ninga alanti, suntu prividzuti shi aesti lucri:
- implementari a Constitutsiiljei shi nomurli pi teritoria tutá ali Republica Machidunia;
- reformi tu administratsia di stat;
- fárá compromis alumtari contra criminalu shi coruptsia;
Idghea ashitsi, aestá programá s-alumtá ti pistusini tu institutsiili a sistemlui, cu atsea tsi va-s avem ma sánátosh giudits inependentsá cum shi niintari a andrepturli a omlui.
Ân cadur a lucrilor ligati cu progreslu economic a statlui, cum shi ma buná baná a bánátorlor, easti tinjisitá ca ti progreslu economic ali republica Machidunia shi ma buna baná a bánátorlor easti lipsitá:
- ma ratsional hárgeari a bugetlui;
- conditsii ti disfátseari nali locuri ti lucru;
- stimulari a biznislui privat;
- developeari a agrarlui shi turizmolui.
Idghea ashitsi easti cáftatá, páradzlji di buget s-ampartá shi s-hárgeascá ashi ca cum lipseashti, transparentá.
Adrarea conditsii ti developeari a biznislui privat shi agrarlu s-tinjiseashti ca contributsii ti intrari la lucru shi ma bun standard a bánátorlor.Di aclo easi shi lipsitura ti ma agonjea shi ma simplá fundari njits shi firmi di mesi, scádeari a taxilor, dari privileghii a investitorlor di acasá shi di tu xeani, cum shi dari crediti cu buni conditsii.
Sigura ca cu documentili cátrá Platforma, eara prividzuti shi alti lucri ca cum suntu: ma analtá developeari economicá , investitsii, reformi a sistemlui bancar, aláxeri tu politica fiscalá, dipiseari cu privatizarea a firmilor, aláxeri tu politica cu devizi, developeari a industriiljei shi alti.
Antribári sotsiali
Cara s-lu lom tu videari textul a documentului “Prioriteti contra prioriteti”, adrat án cadur a proectului “Platformá a bánátorlor ti irinji shi stabilitati”, poati s-aducá concluzii ca prioriteti primari tu sfera di bana sotsialá acátsati cu aestá platformá suntu:
- aflari nali locári ti lucru;
- planlu strateghic ti eliminari a scádeariljei sotsialá shi scádeari a oarfániiljei;
- asigurari sotsialá shi ti penzii.
Di ispeti ca textul a programáljei ti lucru a Guvernului tu chirolu di la anlu 2002 páná la anlu 2006 nu easti publicat án ligáturá cu prioritetili prividzuti di partea a Guvernului, eara ufilizat expozelu a mandatarlui Tsrvencovschi ti adrari náu Guvernu ali Republica Machidonia. Tu aestu documentu cari easti indicator relevantu ti lucurlu a Guvernului tu chirolu tsi yini, evidentá easti ca tu mari parti Guvernul li acátsá prioritetili cari s-aflá tu Platforma a bánátorlor ti irinji shi stabilitati.
Anamisea di alanti , tu a-lui expoze, premierlu ca propuniri li deadi aesti metri:
- Guvernul ali Republica Machidunia nica tu protili 100 di dzáli, tu colaborari cu expertsá di acasá shi expertsá internatsionali va-s andreagá Strateghii natsionalá ti dishclideari nali locuri ti lucru shi scádeari a oarfániiljei;
- Guvernul s-aibá buná politicá ti taxili a curi fimelji va-s hibá printsiplu di andriptati;
- Guvernul s-alumtá ti politica sotsialá deadun cu sindicatili, ti realizari shi apurari a andrepturli a lácrátorlor.
Fárá di altá, aestá videari a premierlui east confirmari a idghilor prioriteti cari Guvernul li ari, a cari suntu acátsati shi cu Platforma a bánátorlor ti irinji shi stabilitati, a atsea suntu njicurari a oarfániiljei, aflari nali locári ti lucru shi alumtari ti ma bun standard shi asigurari sotsialá a bánátorlor ali Republica Machidunia.
Cándu easti zbor ti niintari a sigurantsáljei tu Republica Machidunia, analiza a contsániriljei a Programáljei ti lucru a Guvernului machiduneascu tu chirolu di la anlu 2002 páná la anlu 2006 spuni ca contsánirea a Platformáljei a bánátorlor ti irinji shi stabilitati easti involvatá, pretsizatá shi prilucratá. Di 9-li prioriteti, trei suntu acátsati tu aestá sferá shi pretsizati ca:
- irinji tu statlu shi sigurantsá a aveariljei shi a cafi unui bánátor pi tutá teritorii ali Machidonii;
- turnari a fugatorlor di casili a-lor, reconstruari urghentá a casilor shi a capatsitetilor economitsi surpati tu conflictul, anlu tricut;
- turnari pistusinea la bánátorlji di etnicumili diferenti shi eliminari a discriminatsiiljei, frica shi nipistusinea.
Tu capitlu shapti a Programáljei, ahorghea suntu eleborati antribárli pi cari actsentu bagá shi PBIS, naicama multu ti pistusinea anamisea di etnicumili, adutseari a-lántori nomuri prividzuti cu Contractul di Ohárda, realizari a Nomlui ti adunari a armáljei, relevantá angajari a comunitátslor etnitsi tu structurili ti sigurantsá, cum shi alti lucri. Shi tu expozelu a mandatarlui naima mari actsentu eara bágat pi antribarea ti irinji shi sigurantsa.
Un di prioritetili a programáljei definati tu Platforma a bánátorlor ti irinji shi stabilitati easti shi developeari a condutsiriljei localá shi detsentralizarea.
Nomlu ti condutsirea localá lu adusi Parlamentul ali Republica Machidunia la shedintsa tsánutá pi 24 di yinar anlu 2002. Aestu Nom li reguleadzá relatsiili shi competentsiili pi nivel di comuná, partitsiparea a bánátorlor tu protsesili ti dari propuniri shi adutseari detsizii concreti, cum shi relatsiili anamisea di comunili shi condutsirea tsentralá.
Minduearea a bánátorlor án ligáturá cu detsentralizarea a puteariljei anchiseashti di andreptul elementar, ca iei lipseashti s-hibá angajats tu mamari parti di activitátsli cari suntu ligati cu adutseri detsizii ti problemi shi activitáts locali. Aestá easti di mari importantsá di ispeti ca iei ca personi cari li páltescu taxili, nu lipseashti s-aibá mash obligatsii s-lu umplá bugetlu a statlui, ma s-aibá andreptu s-aducá detsizii ti atsea cum shi iu s-ufilizeascá páradzlji a-lor.
Tu materialu a documentului sum titlu “Prioriteti contra prioriteti”, bánátorlji u spusirá lipsitura ti mamari independentsá shi autonomii a comunitátslor etnitsi, cum shi a-lor mamari partitsipari. Idghea ashitsi iei u actsenteadzá lipsitura di “adutseari nomur tu aestá sferá shi a-lor realizari efectivá” ca naima importantá conditsii ti developeari cu suxes a condutsiriljei localá”. Ahtari turlii di constatatsii easti ufilizatá shi tu documentul di proectul “Platformá a bánátorlor ti irinji shi stabilitati”.
Alumtari ti ma bun status internatsional
Platforma a bánátorlor ti irinji shi stabilitati tu textul s-alumtá shi ti ma bun status internatsional ali Republica Machidunia, fárá s-lu bagá nanaparti factul ca Republica Machidunia eara uná di protili stati tu reghionlu cari lu ahurhi protseslu ti stabilizari shi asotsiari cu UE shi aprucheari cátrá structurili euro-atlantitsi.
Tu a-lui expoze ninti Parlamentul ali Republica Machidunia, premierlu Branco Tsrvencovschi, declarativ spusi ca náulu Guvernu va-s alumtá ti integrari cu UE, shi actsentá ca cafi uná altá optsii va-s hibá di mari znjii ti stalu anostru. Idghea ashitsi, premierlu actsentá ca “polimlu ti realizari a strateghiiljei a Guvernului nu s-amintá Brisel, ma auatsi tu Machedonii”.
Premierlu, adapsi ca alumtarea ti ma agonja integrari tu NATO shi UE easti scupo a-tutulor Guvernuri páná tora cum shi malju dzá a tutulor partii polititsi cari egzisteadzá pi stsena politicá tu Machedonii, shi actsentá ca a náului Guvernu aestá va- s-hibá nu scupo declarativ, ma scupo esentsial.
Factul ca shi dupu protili 100 di dzáli di lucurlu a náului Guvernu , programa ti lucru a Guvernului nica nu easti adusá, shi dupu protili 100 di dzáli di aljei constituari nu poati s-adará aljei analizá, zburashti ca án ligáturá cu antribarea ti integrarea euro-atlanticá, cum shi ti tuti alanti antribári, náulu Guvernu noari strateghii pretsizá ti lucurlu a-ljei.
Programili a partiilor polititsi cari suntu parti di coalitsia tu Guvernul machidunescu, ti várá situatsii au mindueari identicá, a ti várá situatsii au mindueari diferentá.
Ân ligáturá cu developearea a statlui yiuristic, SDSM va-s alumtá ti turnari a reitinglu shi dignitetlu a institutsiilor di stat, apurari a andrepturlor a omlui shi a minoritátslor, tinjiseari a Constitutsiiljei shi a nomurlor fárá diferentsá di pricádearea etnicá, pisti i ca pricádeari politicá a bánátorlor, developeari a giuditslor independentsá cu tinjiseari a printsipilor constitutsionali ti giudits independentsá shi realizari a proectului ti buget independentu a giuditslor. Idghea ashitsi easti prividzutá shi alumtari eficasá contra coruptsia, cari achicáseashti strateghii ti alumtari contra criminalu organizat shi dánáseari a coruptsiiljei. SDSM va-s alumtá shi contra nepotizmul tu sectorlu public, cum shi tinjiseari a statlui yiuristic shi tinjiseari a andreptului pi tutá teritorii ali Republica Machidunia.
Partitsipientul tu Guvernul, LDP, dupu programa a-lui va-s alumtá ti reformi tu administratsia publicá, adunari gáile ti egzistentsia a tutulor bánátori, ti administratsii profesionalá cari va-s lucreadzá dupu printsipili di competentsii, responsabilitati, lucru transparentu shi lucru niligat di partii. Sigura, LDP s-alumtá shi ti strateghii ti alumtari contra coruptsia, a UDI s-alumtá ti egalitati a tutulor bánátori ninti a giuditslor, detsentralizari a puteariljei cu developeari a condutsiriljei localá, cum shi implementari completá a Contractului di Ohárda.
Progres economic
Mari parti di programili a partiilor polititsi cari amintará la alidzerli, suntu parti di Programa (expozelu) a náului Guvernu tsi u apruche Parlamentul ali Republica Machidunia pi dzua di constituarea a Guvernului.
Atsea tsi eara actsentatá tu Platforma a bánátorlor ti irinji shi stabilitati (prota, la alidzerli tu programili a Partiiljei Sotsial-democraticá shi Partia Liberal-democraticá, a dupu atsea shi tu Programa a náului Guvernu) sh-aflá a-ljei loc ti operatsionalizari. Ashitsi, tu sfera di economii, ca prioriteti s-actsenteadzá:
- scádeari a numirlui atselor cari suntu fárá lucru shi scádeari a oarfániiljei;
- aflari nali locári ti lucru;
- stabilitati macroeconomicá;
- politicá eficasá ti taxá;
- hárgeari a bugetlui tu functsii a developeariljei, a nu cu functsii negativá tu economia;
- politicá eficasá ti pálteari a vamáljei;
- turnari pistusini tu bánchili shi companiili ti asigurari;
- controlá pi protseslu di privatizari shi a-ljei bitiseari;
- urghentá developeari a industriiljei shi mademáljei;
- nau strateghii ti developeari a energheticáljei;
- scádeari a defitsitlui tu comertsia;
- developeari a farmilor, agrarlu, cum shi developeari a horáljei.
Cara s-lu lom tu videari factul ca maninti li spusim prioritetili a Guvernului di aspectu nástritseari a problemilor tu sfera di sotsiala, tu continuitet easti eleboratá a-lor compatabilitati cu prioritetili acátsati tu programili a partiilor tu campanja ninti alidzerli, a cari tora partitsipeadzá tu lucurlu a Guvernului.
Partia Sotsial-democraticá ali Machidunii án ligáturá cu nástritsearea a problemilor tu sfera di sotsialá tu a-lor programá ninti alidzerli, actsentu primar bága pi njicurari a numirlui atselor cari suntu fárá lucru. Ti realizeari alushtui scupo, Guvernul deadi propuniri ti mamari numir di metri ti cari mindueashti ca va-s da rezultati efectivi. Easti zbor ti dari privileghii ti pálteari a taxilor atselor cari suntu nicuchiri a firmilor, dari microcrediti cu buni conditsii ti ahurheari biznis familiar, sustsániri ti fundari njits shi firmi di mesi, dari agiutor tehnic ti realizeari aláxiri structurali la subiectili economitsi, benefitsii ti pálteari a taxilor, creditari shi subventsionari a plátslor cándu tu lucru intrá invalidz shi personi cu ambodghu tu developearea, organizari lucri publitsi ti proecti di sfera di infrastructura comunalá, ecologhia shi altu, finansari a programilor ti trening, calificari, diznáu calificari, developeari a distsiplinilor particulari i ca shteri determinati.
Idghea ashitsi, tu programa al SDSM ninti alidzerli detsid easti scriatá: “Avem programá natsionalá ti alumtari contra oarfániiljei”. Ashitsi, SDSM tu programa a-ljei ninti alidzerli actsentá ca problemlu cu oarfániljea nu poati s-nástreacá pisti noapti. Ma, eara noari s-da s-continueadzá protseslu ti distinctsii sotsialá, tu cari di uná parti oaminjlji pisti noapti s-fac avuts, a di alantá parti multsimea armáni s-báneadzá tu oarfánilji.
Ti realizeari cu suxes a Programáljei natsionalá ti alumtari contra oarfániljea, Guvernul mindueashti ca easti lipsitá s-lucreadzá pi nástritseari a problemilor sotsiali (aflari lucru, distinctsii sotsialá, oarfániljea), nástritseari a problemilor economitsi shi problemili di sfera di sánátati. Tu idghu chiro Guvernul mindueashti ca agiutorlu sotsial lipseashti s-agiungá la atsei a curi delihea la easti lipsitá.
Ân ligáturá cu nástritsearea a problemilor di sfera di sotsialá, Partia liberal-democraticá ninti alidzerli deadi propuniri ti Contractu natsional anamisea di Guvernul, sindicatili shi nicuchirlji a firmilor, cu scupo dishclideari nali locári ti lucru. “Contractul va-s-hibá efortu ti stimulari a lucurlui, a-lui flexibilitati, cu garantsii disfátseari nali locári ti lucru, eliminari a tselor cari suntu nilegal intrats tu lucru, scljeama a-lor asigurari”. Tu idghu chiro cu aestu contractu pretsiz s-spun obligatsiili a-tutulor partneri.
Tu aljei programá ninti alidzerli Partia liberal-democraticá da propuniri shi ti politica sotsialá ti nástritseari a problemlui cu oarfániljea.
Unia democraticá ti integrari, tu a-ljei programá ninti alidzerli multu niheam bagá actsentu pi problemili di sfera di sotsialá. Dupu analizili di a-lor programá ninti alidzerli, aestá partii explitsit spuni ca va-s alumtá ti sistem modernu economic, cari lipseashti s-da garantsii ti investitorilji di tu xeani, cu tsi va-s njicureadzá shi oarfániljea.
Dupu tuti aesti, evidentá easti ca ari corelatsii anamisea di contsánirea a programilor a partiilor cari azá suntu pi puteari shi programa a Guvernului cándu easti zbor ti nástritseari a problemilor di sfera di sotsialá. Auatsi lipseashti s-actsenteadzá ca Partia sotsial-democraticá shi Partia liberal-democraticá tu programili a-lor ma detal li eleboreadzá problemili sotsiali di cát programa gheneralá a Guvernului, i ca expozelu a premierlui. Tu atsel contextu, s-pari ca lipseashti s-ashteaptá (nica ni andreaptá) programa detalá ti lucru a Guvernului, ta-s poatá s-veadá cát tu programa a Guvernului va-s hibá incomporati propuniri concreti ti nástritseari a problemilor sotsiali cari suntu actsentati tu programili a partiilor cari suntu pi puteari.
Programili a partitsipientsálor cari suntu pi puteari, a cari suntu di Coalitsia “Ti Machidunia deadun”, tu cari intrará 10 partii polititsi di mamulti comunitáts etnitsi, a tu cari naima mári suntu SDSM shi LDP di uná parti, shi Unia democraticá ti integrari, ca partii a comunitatiljei etnicá a Arbineshlor cari amintá la aesti alidzeri, au videari diferentá ti situatsia actualá. Evidentá easti ca ti antribárli ti irinji shi sigurantsá coalitsia “Ti” easti detsidá shi aljei scupo easti modificat tu programa a Guvernului, iu intrá shi antribarea ti partitsiparea a etnicumilor tu structurili ti sigurantsá. Dupu aesti materiali, UDI tu sfera di apurarea shi sigurantsa actsentu bagá pi contsánirea a puterlor ti sigurantsá cari “nu u reflecteadzá compozitsia etnicá a bánátorlor, shi s-alumtá ti “angajari mamari numir Arbinesh tu structurili di stat ti apurari shi sigurantsá”, shi li adutsi aminti obligatsiili cari ies di Contractul di Ohárda.
Tu aestu segmentu, Guvernul tu alui programá s-alumtá ti “puteri ti sigurantsá cari va-s lucreadzá profesional, shi cari va-s hibá reflexii a tutulor etnicumi “. Shi premierlu, ca mandatar, tu expozelu a-lui, ahorghea shi ca prioritet u eleboreadzá antribarea ti irinji shi stabilitati tu statlu, shi actsenteadzá ca atsea easti “lucru shi scupo primar a náului Guvernu. Premierlu easti categoric ca multi lucri tu statlu dipendá di “realizearea completá a Contractului di Ohárda, cari ti aestu Guvernu va-s hibá un di naima analtili prioriteti. Va-lu tinjisim cafi zbor di aestu contractu. Tut va-s hibá realizatá ashitsi ca cum lipseashti. Tsiva mamultu, tsiva maniheamádá… Lipseashti s-achicásim shi s-actseptám ca Machidunia ná pricadi idghu a tutulor shi cana noari andreptu exluziv pi statlu machidunescu”.
Partiili polititsi cari intrará tu Guvernul, tu programili a-lor ninti alidzerli nu bágará mari actsentu pi developearea a condutsiriljei localá tu comparatsii cu actsentul cari lu bágará pi alanti segmenti di a-lor programi (sigurantsa, economia, apurari sotsialá, educari shi alti antribári). Tu a-lor programi ninti alidzerli, partiili táxirá ca va u scultá boatsea a bánátorlor shi ca “SDSM va lji stimuleadzá bánátorlji direct s-partitsipeadzá tu lucurlu a condutsiriljei localá”. Idghea ashitsi partiili táxea ca ti bánátorlji va-s adará conditsii s-partitsipeadzá ti nástritseari a antribárlor crutsiali cari suntu di mari importantá tu protseslu ti detsentralizari. Di altá parti, ti LDP, ma sánátoasili structuri locali, va-s dishclidá “posibilitati, tuts bánátori s-partitsipeadzá tu adutsearea detsizii pi nivel local”. Tu programa ninti alidzerli a Uniiljei democraticá ti integrari, ti detsentralizarea a puteariljei multu shcurtu zburashti shi aljei declaratsii iu s-spuni ca UDI va-s alumtá ti “detsentralizari a puteariljei shi developeari a condutsiriljei localá”.
Shi tu sfera di statuslu internatsional a statlui, di ispeti ca nu easti aprucheatá programa a Guvernului, unic lucru cu cari poati s-facá comparari ti compatibilitatea cu programili a partiilor di coalitsia cari easti pi potesi, easti expozelu a premierlui. Tu atsel contextu lipseashti s-aducá aminti ca programili a partiilor suntu apsolut compatibili cu expozelu a premierlui cari lu spusi ninti Parlamentul ali Republica Machidunia. Di altá parti nu poati s-agársheascá factul ca ti statuslu internatsional ali Republica Machidunia cum shi integrarea cu UE shi NATO, tu programili a partiilor shi expozelu a premierlui s-aduc aminti andau frazi declarativi tu sonea a programáljei i ca expozelu, cu cari s-actsenteadzá strateghia printsipalá a partiiljei/ Guvernu, ti integrari tu aesti structuri.
PBIS SHI REALIZEARI A TÂXERLOR DI CHIROLU NINTI ALIDZERLI TU PROTILI 100 DI DZÂLI
Fárá pretenzii s-justificá várá di lucárli cari nu suntu realizati, lipseashti s-actsenteadzá ca náulu Guvernu nica tu faza di aljei constituari s-strávási cu mári problemi, alásati di condutsirea, ninti s-yiná iei pi potesi. Iasti zbor ti várá dzatsi njilji di “agiunj” lácrátori, problemlu cu firmili nilicfidi, problemlu cu coruptsia, criminalu organizat, comertsii nilegalá cu narcotitsi shi oaminj shi multi alti lucri. Tu idghu chiro s-ashtipta shi implementari a Contractului di Ohárda, reghistrarea a bánátorlor, nicuchiratea shi a apartamentilor; ánsimnari a náului Stend-bai aranjman cu FMI shi alti lucri cu caracter strateghic. Nica tu ahurhita, i ca tu protili 100 di dzáli, náulu Guvernu avea cap dureari cu Unia a sindicatslor ali Machidunii cu anonsearea shtraic gheneral, protestili a ashi dzásilor “liondari”, apuratori shi formatsiili a rezervishtsálor a Armatáljei shi a politsiiljei, cu a-lor cáftári ligati cu partitsiparea tu conflictul, problemili tu sfera di educari shi alti. Sh-pi ninga tuti lucri negativi, náulu Guvernu putu s-constitueadzá shi s-consolideadzá.
Dupu tricutili 100 di dzáli, statlu yiuristic functsioneadzá cu atsea tsi da posibilitati shi adará conditsii ti eficas developeari a statlui yiuristic, tsicara ca nica ari sectori iu statlu yiuristic nu functsioneadzá cándu easti zbor ti sigurantsa a bánátorlor, shi iu nu s-implementeadzá Constitutsia shi nomurli ashitsi ca cum lipseashti.
Várá di ministeriatili, ca cum easti Ministeriatlu ti lucárli interni, noari controlá completá tu niscánti reghioni cu scupo aflari a personilor ti cari ari inditsii ca adrará várá nibuniilji, tsicara ca várá oará s-shtii egzact iu s-scundu atsei pi teritoria ali Machidunia. Ma eara, tu aestu segmentu ari diferentsá shi atsea pozitivá tu comparatsii cu praxa tsi u avea Guvernul di maninti.
Tu tricutili 100 di dzáli Guvernul nu spusi buni rezultati án ligáturá cu antribarea ti departizari shi depolitizari a organilor di stat, di ispeti ca nica s-aleg oaminj cari priced a várnui partii politicá, a nanaparti s-bagá calitetili profesionali shi posibilitatea ti condutsiri. Ca lucru pozitiv s-tinjiseashti jgljoatea tsi u adrá LDP, dupu reactsiili a bánátorlor, ma ti jali atsea nu u adrá shi SDSM.
Tu tricutili 100 di dzáli Guvernul spusi rezultati pozitivi tu alumtarea contra coruptsia shi criminalu organizat. Ma sánátoasili controli shi revizii, naicama multu tu protseslu di privatizari, bitisirá cu diznáu protseduri ti privatizari. Ma mári suntu activitátsli ti alumtari contra criminalu organizat shi atsea naicama multu azáptáseari a comertsiiljei nilegalá cu oaminj.
Cu aesti activitáts Guvernul lipseashti s-continueadzá. Idgea ashitsi lipseashti s-adará angátan s-noaibá selectsii a oaminjlor cari lipseashti s-giudicá. Activitátsli nu lipseashti s-hibá limitati nitsi cu chiro - lipseashti s-caftá responsabilitati shi ti chirolu ninti anlu 1998, nitsi limitari dupu pricádearea etnicá i ca pricádearea a várnui partii.
Tu protili 100 di dzáli s-ducheashti nitinjiseari a contractilor internatsionali cari Republica Machidunia li ari ratificatá. Ahtari egzemplu easti prilundzeari a colaboratsiiljei cu Tribunalu di Hag.
Ân ligáturá cu implementarea a Contractului di Ohárda, Guvernul ándreapsi dinamicá ti adutseari nomuri shi alti lipsiti acti. Ma eara, dinamica nu corespondeadzá cu Contractul di Ohárda, tsi di altá parti poati shi s-achicáseascá, cara s-ia tu videari amánarea di cándu s-ansimná aestu Contractu.
Náulu Guvernu u determiná politica Macro-economicá ti anlu 2003. Eara andreptu shi adus Plan actsion ti implementari a Contractului di Ohárda, ahurhi actsia ti anticoruptsii shi cu reprezentantsálj a FMI eara ánsimnat multu ashtiptatlu Stand-bai aranjman, cu tsi s-adrará conditsii ti aprucheari a capitalui di tu xeani.
Tu protili 100 di dzáli tinjiili eara stabili, cum shi curslu a denarlui, a rezervili cu devizi eara tsánuti pi nivel di 800 miliunj di dolari. Poati s-dzácá ca ahurhi s-ánljeadzá productsia industrialá shi comertsia cu pármátii cu statili xeani, ma atsea nu easti duri ti developeari dinamicá.
Di ispeti ca ti partnerlu printsipal tu náulu Guvernu (SDSM), diznáu yinearea pi potesi easti buná provocari, normal easti s-ashtiptám ca tu chirolu tsi yini va-s poatá s-u realizeadzá atsea tsi easti prividzutá tu programa a Guvernului. Tu atsel contextu, aláxirli a cadarlui tu Guvernul cari lipseashti s-facá tsi poati cama agonjea, va-s hibá várá turlii garantsii ti suxes.
Lipseashti s-actsenteadzá ca reprezentantsálj a Guvernului tu discusiili cu reprezentantsálj di FMI nu lu bitisirá lucurlu cu suxes. Iei, ca nu putea eficas cu politicá fiscalá s-aduná finansii ti umpleari a bugetlui, u aprucheará varianta ti crishteari a TAV ti articlili cu benefitsii. Cu atsea delihea va-s facá sanatsii a defitsitlu tu bugetlu ti anlu 2003, ma di altá parti atsea va-s aibá influentsá negativá pi standardlu a bánátorlor. A atsea scljeamá crishteari a oarfániiljei.
Idghea ashitsi, nu easti adratá tut tsi easti lipsitá ti aprucheari investitsii directi di tu xeani, cu tsi va-s nástreacá defitsitlu tu acumulatsia. Sigura, ca nibuna situatsii politicá nica easti ambodghu ti intrari a capitalui di tu xeani. Fárá nali investitsii, nu poati s-activeadzá capatsitetili cari egzisteadzá nitsi construari nali capatsiteti, a cu atsea shi njicureari a numirlui atselor cari suntu fárá lucru, scljeamá crishteari a numirlor atselor cari lipseashti s-intrá la lucru, tsi di altá parti va-s aibá influentsá pozitivá pi scádeari a efectilor negativi di crishtearea a Taxáljei ti adaptá valoari shi scádeari a oarfániiljei.
Antribári sotsiali
Cara s-anchisim di factul ca prioritetili fundamentali tu lucurlu a Guvernului suntu scádeari a oarfániiljei shi aflari nali locári ti lucru, analiza a lucurlui a Guvernului tu protili 100 di dzáli easti adratá dupu atsea tsi Guvernul u adrá tu tricutlu chiro án ligáturá cu aesti problemi. Tu atsel contextu mari angátan lipseashti s-bagá pi analiza a treilor documenti importanti cari lu determineadzá lucurlu a Guvernului án ligáturá cu problemili antitsipati di sfera sotsialá. Easti zbor ti Strateghia natsionalá ti scádeari a oarfániiljei tu Republica Machidunia, Contractul sotsial shi Stend-bai aranjmanlu cu Fondul Monetar Internatsional.
1. Strateghii natsionalá ti scádeari a oarfániiljei tu Republica Machidunia
Cándu easti tu antribari analiza alushtui documentu importantu, lipseashti s-actsenteadzá ca fárá diferentsá di atsea tsi, shi partiili tu alor programi ninti alidzerli shi Guvernul tu a-lui programa ti lucru, zbura ca va-s andreagá a-lor Strateghii natsionalá ti scádeari a oarfániiljei tu Republica Machidunia, iei nu puturá s-adará a-lor Strateghii di ispeti ca chirolu eara shcurtu. Strateghia cari egzistá easti andreaptá di Comitetlu ti andridzeari a Strateghiiljei án cap cu ex-ministerlu ti finansii di Guvernul di maninti. Strategia easti andreaptá tu corelatsii cu cáftárli a Bancáljei mundialá tu chirolu 1999 – 2000 (verzii ti shcurtu chiro) i ca anlu 2000 – 2002 (verzii permanentá). Strateghia, ofitsial nica nu easti aprucheatá di parti a Guvernului, ma di ia s-anchiseashti ti adrari strateghii operativá ti nástritseari a oarfániiljei shi dishclideari nali locári ti lucru.
Ma eara, tsicara ca shtim ca aestá Strateghii easti bazá ti nástritseari a oarfániiljei shi dishclideari nali locári ti lucru, i ca ma egzact, easti cali concretá ti jgljoatili cari Guvernul lipseashti s-li adará tu chirolu tsi yini án ligáturá cu nástritsearea a problemlui cu oarfániljea shi dishclideari anli locári ti lucru, mash pi shcurtu va-u spunem minduearea a-noastrá ti atsea cum, ia lipseashti s-aláxeascá shi s-lárdzeascá.
Strateghia lipseashti shi poati s-lárdzeascá shi ma anclo, cu ufilizeari a unái metodologhii pluralisticá, cari cándu va-s facá analizá a oarfániljea, tu idghu chiro va li ia tu videari cum hárgiurli ashitsi shi amintaticlu. Tu idghu chiro lipseashti s-bagá mamari actsentu pi un di gheneratorlji fundamentali a oarfániljea – niaveari lucru, cu atsea tsi va-s adará analizá frictsioná, structuralá shi tsiclicá ti dishclideari nali locári ti lucru. Ma mari actsentu lipseashti s-bagá shi pi fenomenlu di niegalitati, ca un di elementili importanti ti analiza a graduslui a oarfániiljei.
Idghea ashitsi, di ispeti a factului ca informatsiili di Strateghia suntu di la anlu 2000, minduim ca easti lipsitá uná nau analizá a standardului a bánátorlor a unái mamari parti di populatsia machiduneascá, cari tsicara ca direct nu pricadi tu grupa di oarfánj, atsea poati s-hibá ti shcurtu chiro.
2. Contractu sotsial
Pi 20 di andreu anlu 2002, Guvernul ali Machidunii ansimná Contractu sotsial ti colaborari (partneri sotsiali) cu Unia a sindicatslor ali Machidunii. Tu contextu alishtei analizá, lipseashti s-actsenteadzá ca aestu contractu li afirmeadzá aesti prioriteti di sfera di sotsiala:
- stimulari a progreslui economic shi developeari;
- developeari shi niintari a biznislui;
- adrari conditsii ti dishclideari nali locári ti lucru shi scádeari a numirlui atselor cari suntu fárá lucru;
- scádeari a oarfániiljei.
Aestá jgljoatá a Guvernului explitsit zburashti ca fárá di altá va li realizeadzá tu praxá táxerli, dati ninti alidzerli. Naima bun indicator ti atsea easti corespondearea evidentá a prioritetilor tsi eara actsentati, cu atseli tsi suntu bágati cum tu programili a partiilor ninti alidzerli ashitsi shi tu expozelu a peremierlui. Contractul sotsial easti tinjisit ca lucru pozitiv a Guvernului tu protili 100 di dzáli, ma armáni s-videm cát va-s realizeadzá tu chirolu tsi yini.
3. Stend-bai aranjmanlu cu Fondul monetar internatsioanl
Pi 7 di shcurtu Guvernul lu ansimná multu ashtiptatlu aranjman cu Fondul monetar internatsional. Buna parti alushtui aranjman easti factul ca pi ninga agiutorlu direct di Findul monetar inetrnatsional di 27 miliunj di dolari, iel automatic lipseashti s-li dizgleatsá shi páradzlji di donatorlji cu valoari di 126 miliunj di dolari. Nibuná parti easti atsea tsi s-adrá corectsii pi Taxa ti adaptá valoari – tinjia tsi bánátorlji machiduneshtsá lipseashti s-u pálteascá ti amintari a-lushtui aranjman. Aláxearea a Taxáljei ti adaptá valoari prividzu scádeari a taxáljei di 19% pi 18%, ma tu idghu chiro vini shi páná di atsea, ti mamari grupá di producti ti cari s-páltea taxá di 5%, tora s-pálteascá taxá di 18%. Ashitsi cara s-bagá nanapatri productili fundamentali ti mácari, va-s yiná páná di crishteari a tinjiiljei a productilor shi a servisilor cari direct au influentsá pi standardlu a bánátorlor.
Sigurantsa tu statlu tu protili 100 di dzáli a Guvernului, s-tinjiseashti ca “nistabilá”, “sensibilá”, páná di “relativ stabilá”. Iara, lipseashti s-constateadzá ca idghea nu easti pi ashtiptatlu nivel. Atsea dipendá di mamulti situatsii shi evenmenti, naicama multu tu partea di ascapitat ali Machidunii i ca ma egzat, ma largul reghion a statlui cari anlu 2001 eara acátsat cu criza. Tu aestu reghion nica ari reonuri iu statlu yiuristic nu functsioneadzá, iu sigurantsa a bánátorlor nu easti garantatá, pi teritoria tutá noari irinji, a niscánti pártsá di statlu nu pot s-controleadzá di puterli ti sigurantsá. Politsia shi misticatili echipi etnitsi nu suntu prezenti tu tuti hori. Nica ari locuri cu limitatá posibilitati ti urdinari, ti cari s-organizeadzá convoi cu cari va-s agiungá lipsitili efecti. Ti atseali locuri, antreaga controlá easti mash plan, tu cari yintrá shi planuri ti construari puncturi a politsiiljei i ca a-lor echipari. Tut atsea ari influentsá negativá la bánátorlji cari fárá diferentsá a pricádeariljei etnicá caftá s-aibá politsii cari va-u garanteadzá sigurantsa a-lor.
Consecuentsili di controla nicompletá pi teritoria tutá tu statlu s-veadi shi dupu activitátsli a bandilor criminali ti cari s-mindueashti ca suntu grupi di 5 páná di 10 inshi. Tu chirolu dit soni numirlu a-lor tut mamultu creashti, a creashti shi frica ti sigurantsa. Tu continuitet avdzám ti vátámari, pligueari shi maltretari a bánátorlor, criminal shi diznáu surpari a renovatilor casi shi obiecti, furari, chidnapari shi alti lucri.
Ma eara, ari diferentsá cvalitativá cándu easti zbor ti problemili án ligáturá cu irinjea shi sigurantsa anamisea di Guvernul di tora shi di ma ninti. S-duchescu shi activitáts concreti cari suntu pozitivi, tsicara ca rezultatili suntu largu di vrearea a bánátorlor.
1. Lárdzeari a cadarlui tu puterli ti sigurantsá
Tu structurili ti sigurantsá, ca rezultat a efortului ti implementari a Contractului di Ohárda, reprezentantsá a comunitátslor etnitsi suntu bágats pi analti functsii – vitseminishtsrá, secretari di stat, páná di comandiri a puncturlor a politsiiljei. Pi ninga atsea, tu tricutili 100 di dzáli alushtui Guvernu, cu shcurti cursuri suntu agiumti rezultati ti “egal partitsipari a comunitátslor etnitsi”. Auatsi naima multu easti zbor ti Arbineshlji. Structura natsionalá a puterlor ti sigurantsá easti mabuná, a metrili cari s-realizeadzá tu Guvernul shi ministeriatili, nica mamultu va-s corespondeadzá a structuráljei natsionalá a bánátorlor. Ma eara, tu aestu chiro avem dau situatsii: bágari nanaparti a-lontor comunitáts etnitsi, naicama multu Romlji, tu solutsiili concreti ti cadar, shi bágari la lucru candidates nicompetentsá tu puterli ti sigurantsá. S-ducheashti nitinjiseari a criteriumilor ghenerali ti alidzeari candidates di comunitátsli etnitsi cari ninti atsea lipseashti s-treacá trening spetsial.
2. Structuri paramilitari
Tu programa a Guvernului nu poati s-stráváseasá “structuri paramilitari”. Tu PBIS tu partea ti sigurantsa a statlui aestá antribari ari loc primar. Diferentsa tu cvalificarea easti várá turlii reflexii ti atsea desi structurili paramilitari suntu ráspánditi dupu aspárdzearea ali ONA , i ca eli nica suntu prezenti, ma ca grupi criminogheni- ca cum multi ori s-aduc aminti di organili ofitsiali tu statlu tu tricutili 100 di dzáli. Raporturli di teren zburáscu ti grupi mobili cari au armá, tu cari ari 10, a poati shi mamultsá inshi, membri tu ONA di maninti. A-lor activitati undzeashti pi formatsii paramilitari, titsi shi nu lipseashti s-minimizeadzá posibilitatea ti destabilizari tu várá reonuri shi reghioni. Shi cara s-aproachá cvalificatsia “bandi criminali”, eara noari actsii urghentá shi eficasá cari va-s iasá án cap cu aestu problem. Consecfentsili di atsea suntu mari numir di vátámats, pliguits, furari, surpari obiecti (naima multu renovati) tu malju dzá tuti reghioni acátsati cu criza, cum shi limitata posibilitati ti urdinari shi comunicari cari eara evidentá cu blocada a caliei di her pi relatsia Scopia – Tetuva – Gostivarlji – Chicia.
Tu reactsiili a-lor, bánátorlji caftá tsi poati ma agonja shi ma eficas nástritseari a problemlui cu aesti bandi criminali (formatsii paramilitari), a Guvernul ari obligatsii s-u scultá boatsea a bánátorlor, nica ma multu cándu iei s-identificheadzá fárá diferentsá di pricádearea natsionalá. Scljeama, rezultatili pi aestu plan suntu evidenti, ma nu shi completi.
3. Dezarmari
Ta-s poatá puterli ti sigurantsá s-li ia tuti metri ti irinji shi stabilitati, fárá di altá prota easti lipsitá dezarmari a bánátorlor. S-mindueashti ca armá nilegalá la bánátorlji ari di 600-700 di njilji di cumáts, i ca poati s-dzácá ca cafi a-trei bánátor tu Machidunii ari armá. Actsia ti dezarmari nu poati shi nu lipseashti s-hibá stihii, ma lipseashti s-hibá organizatá shi s-realizeadzá cu plan, regulatá cu nom shi cu angajari factori internatsionali.
Tu tricutili 100 di dzáli a náului Guvernu mash s-discuta ca aestu nom lipseashti s-aducá. Idghea easti situatsia shi cu Parlamentul. Tsicara ca nomlu ti dezarmari s-lugursea ca prioritet, di ispeti a efectilor cari lipsea s-li aibá ti controlá a situatsiiljei tu statlu, tu praxa maljudzá nu easti adratá tsiva. Prilundzearea ti adutseari a nomlui priadutsi consecfentsi negativi. Experientsa di alanti stati spuni ca ti adunari a armáljei cu suxes, easti lipsit chiro di 3 páná di 18 di mesh. Atsea s-cljeamá ca condutsirea actualá, cu prilundzearea ti adutseari a nomlui, u prilundzi shi actsia ti adunari a armáljei.
4.Turnari a fugatorlor
Tsicara ca tricu maljudzá un an shi giumitati di bitisearea a conflictului, Machidunia ari problem cu turnarea a fugatorlor. Dupu informatsiili, tu sentri diferenti, hoteli, casi privati, nafoará di a-lor casi s-aflá aproapea 8000 di inshi. Ari mamulti ispets ti a-lor niturnari: nifunctsionarea a statlui yiuristic shi irinji senzibilá tu reghionili cari eara acátsati cu criza, oaminjlji s-duchescu nisiguri, s-adará nibunilji di parti a bandilor criminali.
Antribarea ti turnarea a fugatorlor s-aflá anamisea di 9-li prioriteti a programáljei a Guvernului. Prezidentul a Guvernului tu uná ucazi, cándu s-andamasi cu fugatorlji di Aracinovo actsentá ca “scupolu alushtui Guvernu pi cari lucreadzá sh-pi ninga problemili cu cari s-strávásescu, easti, tuts fugatori s-toarná tu casili a-lor”. La idghea andamasi premierlu tinjiseashti ca “aestu protses tu chirolu tricut nu s-realizea urghent shi cu suxes”.
Situatsia easti eara idghá. Noari rezultati, nitsi programá, nitsi actsii organizatá ti turnari a fugatorlor di sentrili colectivi. Bánátorlji cu a-lor reactsii ca ti fugatorlji s-hárgescu páradz fárá controlá, cu cari páradz poati s-adará conditsii ti a-lor turnari. Intereslu natsional ti turnari a fugatorlor tu casili a-lor nu s-realizeadzá tu praxá. Problemlu armáni dishclis, fárá metri concreti. Turnarea a fugatorlor s-leagá shi cu lipsitura di renovari a surpatilor capatsiteti economitsi. Páná tora aestu protses nu easti nitsi ahurhit.
5. Taxiratea a personilor chiruts shi chidnapats
Shi aestu Guvernu nu spusi várá rezultati páná tora, ta-s-u nástreacá dilema án ligáturá cu taxiratea a chirutslor shi chidnapatslor. Tu tricutili patru mesh avea mash uná andamasi a familiilor a 12-lor chidnapats cu premierlu, shi uná andamasi cari u avea soia a 6-lor chiruts cu ministerlu ti lucárli interni. Páná tora discusiili suntu mash ca “responsabil va-s lucreadzá ti dizváleari a taxiratiljei a chidnapatslor”, a informatsia ca “naima mari parti di documentatsia ti chidnapatslji easti chirutá di arhiva a Ministeriatlu ti lucárli interni” nu poati s-aproachá ca explicari ti lucurlu nieficas.
Poati s-dzácá ca programa a Guvernului ti “dizváleari a taxiratiljei a chidnapatslor shi ti responsabilitatea ti chidnaparea, cum shi taxiratea a chirutslor” nu easti nitsi ahurhitá ta-s realizeadzá. Misteria cu 12 chidnapats Machidonj, tuts anvárliga di Tetuva, cum shi 6 chiruts Arbinesh, armasi misterii, tsi ari influentsá negativá pi bánátorlji shi sigurantsa tu reghionlu.
6. Dánáseari a presiiljei etnicá
Tu stalu continueadzá presiili pisti bánátorlji. Atseali presii li fac grupi criminogheni. Fárá diferentsá di pricadearea natsionalá, iei nu suntu aprucheats di bánátorlji tsivilj. Tu reghionili etnitsi cari suntu homogheni aesti nibunilji s-fac cu atsea tsi s-caftá páradz, ari furtu, prostitutsii shi alti nibuni lucri, cari priaduc bánátorlji s-mindueascá ca puterli ti sigurantsá nu au controlá eficasá pi teritoria tutá tu statlu a-nostru. Di altá parti ahtari presii shi nibunilji s-duchescu shi tu locárli etnitsi cari suntu heterogheni.
S-pari ca tuti aesti activitáts au ti scupo adrari chischini teritorii etnitsi. Programa a Guvernului ti “azáptáseari a nibuniilor shi a presiilor ti adrari homogheni reoni etnitsi tu Machidunii” noari rezultati concreti.
Developeari a condutsiriljei localá
Anamisea di prioritetili a bánátorlor án ligáturá cu functsionarea a statlui shi aljei organi eara detsentralizarea, developearea shi functsionarea a condutsiriljei localá. Tsentralizarea a statlui cu puteari cari easti contsentratá pi nivel di stat, easti un di problemili cu cari cafi dzuá s-stávásescu bánátorlji. Ti atsea un di prioritetili a Guvernului tu tricutili 100 di dzáli lipsea s-hibá ma sánátoasá functsionari shi integrari a condutsiriljei localá i ca comunili. Sh-pi ninga atsea tsi Nomlu ti condutsiri localá easti adus, eara lipseashti s-aducá shi alti nomuri cari va-u reguleadzá aestá sferá. Ti atsel scupo, Ministeriatlu ti condutsiri localá ándreapsi Plan operativ ti realizeari a Contractului di Ohárda. Dupu Ministeriatlu ti condutsiri localá, nomurli ti firmili publitsi, ti giuditsli, documentili personali, ti procuror public, ti protsedurá egzecutivá, ti sculia di mesi, ti sculia primará, ti cultura, ti ufilizari a seamnilor a comunitátslor, ti Consiliulu di stat ti giudits shi nomlu ti ufilizeari a limbilor cari suntu obligatsii dupu Contractul di Ohárda, páná tu bitisita a meslui aprir lipseashti s-hibá pitricuti páná la Parlamentul.
Di altá parti, tu maljudzá tuti comuni suntu angajats nái oaminj, di cari naima mari parti suntu reprezentantsá di coalitsia “Ti Machidunia deadun”. Tu várá reoni di condutsirea localá s-veadi ca ti prots oaminj suntu bágati personi cari nu suntu competentsá dupu graduslu di educatsii shi nu suntu expertsá ti functsia i ca resorlu cari easti sum a-lor condutsiri. Iuva s-ducheashti ca criterium fundamental ti nominari easti activitatea tu partia páná tora.
Altu factu cari cadi án troclji easti tendentsia, tu multi institutsii, pi pozitsia gheneralá s-toarná oaminjlji cari pi atseali functsii eara ninti alidzerli anlu 1998. Tuti aesti da ti andreptu s-mindueascá ca Guvernul nu easti andreptu s-acatsá cu aláxir radicali, cum tu reonili di condutsirea localá, ashitsi shi pi nivel di stat, cu nominari tiniri, expertsá shi oaminj competentsá, cari suntu etinj s-ahurheascá cu aláxir cvaliteti tu resorili tu cari va-s hibá nominates.
Tu várá di institutsiili s-ducheashti nepotizam, titsi ma multi ori easti actsentat aestu problem. Anchetili, ca egzemplu Bituli, spun ca Guvernul lipseashti ma sánátos s-alumtá contra aestu problem, ca ashitsi várá personi pi nivel local shi pi nivel di stat demonstreadzá ca au mari puteari shi autoritet.
Di ispeti ca tu reonili acátsati cu crizá lipseashti s-ahurheascá cu lucru misticatili patroli a politsiiljei, armáni s-videm, cum Ministeriatlu ti lucárli interni shi condutsirea localá va-lu nástreacá aestu problem. Páná tora noari rezultati evidenti, ta-s poatá s-aducá concluzii concretá.
An ligáturá cu tretmanlu a organizatsiilor niguvernali di condutsirea localá, lipseashti s-actsenteadzá ca tu a-lui expoze, cándu eara aleptu náulu Guvernu, mandatarlu Tsrvencovschi u actsentá importantsa nu mash a mediumilor, ma shi a bánátorlor shi a sectorlui niguvernal. Aestá la da mamari posibilitati a organizatsiilor niguvernali, iei s-hibá corectori shi initsiatori ti developari a protsesilor democratitsi, cum shi factor cari totna va-s hibá respectibil, ca anchiseashti di interesili a bánátorlor. Ma eara, tretmanlu momental a organizatsiilor niguvernali di parti a condutsiriljei spuni ca organizatsiili niguvernali nu suntu multu involvats tu actsiili ti alumtari contra coruptsia, dezarmarea, nepotizmul shi dishclideari nali locári ti lucru. Iei nu suntu bun coordinates tu a-lor activitáts, shi atsea naicama multu tu segmentili cari lipseashti s-u developeadzá condutsirea localá.
Analiza ti realizari a lucrilor cari eara táxiti tu protili 100 di dzáli a Guvernului, tu aestu momentu easti multu zori, cara s-ia tu videari cát easti lungu aestu protses, a tu idghu chiro s-ashtii ca aestá distantsa di chiro nu s-cljeamá tsiva concret.
Importantá easti s-adutsem aminti ca cándu easti zbor ti aprucheari cátrá Unia Europeaná shi NATO, a naima multu cátrá UE, nu easti zbor ti aprucheari cari poati s-u realizeadzá i ca s-u declareadzá un membru di cari tsi s-hibá Guvernu, nitsi ti aprucheari cátrá UE poati s-hibá angajat mash un membru a Guvernului. Apruchearea cátrá UE s-cljeamá lucru shi adrari strateghii tu tuti sferi di bana sotsialá, a cari ahurheashti cu functsionari a statlui yiuristic, reformi tu sistemlu economic shi finansiili, sánátatea, giuditslji, lucárli interni, apurarea, cultura, avigljeari a loclui ti bánari shi agrarlu. Di atsea ispeti shi monitoringlu tu aestu sector nu poati s-bagá actsentu mash pi analiza a unui resor, ma lipseashti s-ia tu videari lucurlu shi activitátsli a Guvernului tu tuti a-ljei resori.
Guvernul tu protili 100 di dzáli, spusi ca ari intentsii s-bagá aradá tu politica externá ali Republica Machidunia. Ma, páná tora nu avu activitáts concreti cu cari va-s spuná ca prezentarea ali Machidunii pi plan internatsional va-s hibá antribari di interes natsional.
Cu tut respectu cátrá minduearea a premierlui, ca ti strateghia ti nástritseari a problemlui cu Gártsia án ligáturá cu numa constitutsionalá ali Republica Machidunia nu lipseashti s-zburascá public, eara armáni minduearea ca problemlu cu numa la bánátorlji da impresii ca ari problem pi relatsia Prezidentu a statlui – Guvernu. Atsea tsi lungu chiro nu eara nominat mediator shi nu avea debati publitsi pi aestá temá, zburashti nu mash ti situatsia di cohabitatsii, ma alasá impresii ca Machidunia noari strateghii ti atsea catsi lipseashti s-hibá a-ljei pozitsii tu discusiili.
Activitátslji a ministerlui ti lucárli externi – aláxeari a ambasadorlor cari nu lu bitisescu a-lor lucru profesional, reviziili tu lucurlu a ambasadilor shi informatsia ca lipseashti s-aducá Nom ti diplomatii, suntu lipsiti, ma mash dupu atsea nu poati s-aducá concluzii ca Machidunia ari conzistentá politicá externá shi relatsii stabilá Prezidentu – Guvernu. Aestá easti confirmatá cu protsedura ti nominari nái ambasadori cum shi cu protsedura ti definari rolja ali Machidunii án ligáturá cu criza tu Irac.
1. Aprucheari cátrá UE
Tu tutá aestá situatsii uná di bunili lucri easti alidzearea a ministercáljei ti integrari europeaná. Di discusiili pit mediumili poati s-aducá concluzii ca easti zbor ti persona cari bun u cánoashti situatsia, pi ninga atsea easti shi bun analiticiar shi realistu, cari án ligáturá cu antribarea ti aprucheari cátrá Unia Europeaná easti andreaptá s-lucreadzá multu shi serioz. Ma di altá parti, ca cum eara dzásá shi ma ansus, un om nu poati s-priaducá ti aprucheari ali Machidunii cátrá Unia Europeaná.
Cándu easti zbor ti aprucheari ali Machidunii cátrá UE, naima importanti suntu criteriumili a Uniiljei aprucheati di parti a Consiliulu European, Copenhaghen, anlu 1997:
- functsionari a statlui yiuristic shi tinjiseari a democratiiljei, ca printsip fundamental ti functsionari a statlui;
- functsionari a sistemlui economic cari poati s-poartá cu concurentsia pi pázarea economicá;
- aprucheari a leghislativáljei natsionalá cu leghislativa europeaná.
S-pari ca fraza “aproximatsii a leghislativáljei” cari u ufilizescu politiciarlji, i ca pi machiduneashti “aprucheari a nomurlor”, multi ori s-ia ca criterium cu cari s-misurá cát Machidunia easti aprucheatá cátrá Unia Europeaná. Aestá easti alatusi, di ispeti ca criteriumlu crutsial easti cát nomurli tu Machidunii s-tinjisescu, s-cljeama cát functsioneadzá statlu yiuristic. Nu suntu lipsiti nomur cari suntu aprucheati cátrá nomurli europeani, a nu s-realizeadzá tu praxá.
Cum tsi s-hibá, cándu zburám ti rezultati concreti a Guvernului tu protili 100 di dzáli, lipseashti s-adutsem aminti ca dinamica a protsesilor tu Sectorlu ti integrari europeaná suntu:
- adutseari Strateghii natsionalá, cari lipseashti s-aducá tu meslu mai, anlu 2003;
- andridzeari dinamicá ti aprucheari a leghislativáljei páná tu bitisita a meslui shcurtu, anlu 2003;
- andridzeari Strateghii ti informari, tu meslu shcurtu, anlu 2003.
Di auatsi, concluzii easti ca tu protili 100 di dzáli Guvernul nu adrá nitsi uná jgljoatá concretá ta-s lji da mamari dinamicá a protseslui ti integrari cu Unia Europeaná. Di altá parti, nu lipseashti s-agársheascá nitsi situatsia cari eara aflatá tu ministeriatili shi sectorlji, cum shi niaveari expertsá, tsi eara ambodghu ti dinamica cari eara taxitá ninti alidzerli. Ti atsea, easti multu greu tu protili 100 di dzáli s-adará progres concret, cándu easti zbor ti aprucheari cátrá UE.
Tu aestu contextu, anvitsarea di experientsa ali Croatsia shi
2.Integrari tu NATO
Aláxerli a Nomlui ti apurari, meslu yinar anlu 2003, easti jgljoatá ninti ti aprucheari cátrá NATO aliansa. Andamasili pi nivel di stat, comunicarea permanentá shi experientsa, priaduc ti ma urghentá protsedurá.
Ma eara, nu poati s-bagá nanaparti minduearea gheneralá ca nu suntu adrati jgljoati ti identificari a puterlor cari bagá cheadic a protsesilor ti integrari, a nica ma niheamádá suntu adrati jgljoati ti a-lor eliminari. Evidentá easti ca várá structuri nilegali cari lucreadzá cu shverts shi ti cari sinurli nu suntu várá problem, a cari au mari puteari finansialá – bagá cheadic a protseslui ti integrari cu UE shi NATO.
Tu rezimelu, án ligáturá cu analiza ti atsea tsi easti realizatá tu protili 100 di dzáli, poati s-actsenteadzá ca tsicara ca aestu chiro easti multu shcurtu ti adutseari metri cari va-s priaducá aláxeri radicali, eara Guvernul deadi facti concreti di cari poati s-veadá graduslu di realizarea a taxerlor tu chirolu ninti alidzerli, a cu atsea shi indicatori ti evaluari a lucurlu a-ljei páná tora.
Guvernul fárá di altá lipseashti s-adará conditsii shi mehanizmi ti activitátslji, a curi scupo va-s hibá departizari shi depolitizari a organilor di stat, eficas implementari a Constitutsiiljei shi a nomurli pi tutá teritorii ali Republica Machidunia, cum shi tinjiseari a tutulor contracti internatsionali cari suntu ratificati páná tora. Lipseashti adutseari shi aláxeari a leghislativáljei cari va-s priaducá ti ma sánátosh shi giudits independentsá, implementari completá a Contractului di Ohárda, cum shi continuari shi alumtari contra criminalu organizat shi azáptáseari a coruptsiiljei. Cu atsea va-s adará conditsii reali ti functsionari a statlui yiuristic, titsi s-alumtá shi Guvernul shi tuti partii polititsi tu programili a-lor.
Normal easti s-ashteaptá ca Guvernul noari s-hibá ifháristisit mash cu tinjii stabili, apusá inflatsii shi cursu stabil a denarlui. Ta-s lu scoatá statlu di stagnatsii shi s-u njicureadzá oarfániljea shi niaveari posibilitati ti intrari la lucru, ia va-s lipseascá s-angajeadzá shi ti:
- crishteari a bruto productsiiljei di acasá;
- crishteari a productsiiljei industrialá;
- mamari exportu shi substitutsii economicá a importului;
- balans a bilanslui comertsial cu bilanslu a statlui ti pálteari;
- scádeari a numirlui atselor cari suntu fárá lucru shi crishteari a numirlui atselor cari va-s intrá tu lucru;
- crishteari a amintaticlu sotsial a lácrátorlor;
- ma bun standard a bánátorlor;
- scádeari a hárgilor ti hárgeari publicá;
- crishteari a investitsiilor; shi
- ratsional ufilizari a resursilor naturali.
Tu concluzia gheneralá ti atsea tsi Guvernul ari realizatá tu sfera di bana sotsialá, putem s-actsentám ca tsicara ca chirolu di 100 di dzáli easti shcurtu chiro ti adutseari metri cari va-s priaducá aláxeri radicali tu sfera di bana sotsialá, eara, Guvernul cu a-lui lucru deadi facti concreti ta-s poatá s-veadá cát easti realizatá di atsea tsi Guvernul u táxi ninti alidzerli, a cu atsea deadi shi indicatori ti evaluari a lucurlu a-lui páná tora. Tu atsel contextu, cara s-anchisim di factul ca lucárli nu pot s-mutreascá mash pit prizma di lai shi alba, i ca ma egzact ca aláxerli tu sfera di sotsialá suntu protsesi complexi, cari dipendá di mamulti factori ( economitsi, polititsi, etnitsi) eara va-s adrám eforturi, tu formá explitsitá, s-u spunem anoastrá mindueari ti lucurlu a Guvernului tu protili 100 di dzáli.
Tsi realizá Guvernul di atsea tsi u taxi:
- tu aljei activitáts actsentu easti bágatá pi antribarea ti njicureari a oarfániiljei shi aflari nali locári ti lucru, ca aljei scupo printsipal;
- cu ansimnarea a Contractului sotsial, Guvernul u apruche politica sotsialá ti colaborari cu sindicatili ti realizeari shi apurari a andrepturlor a lácrátorlor;
- tu sfera a politicáljei ti pálteari taxá, Guvernul u dánási taxa tsi s-páltea di ispeti a crizáljei, cu tsi s-cádzu valoarea a taxilor;
- spusi ca hárgili publitsi va-s hubá ratsionali, cu tsi va-s disfacá loc ti ma mári investitsii tu sectorlu privat, cari di altá parti va-s disfacá nali locári ti lucru;
- deadi initsiativá ti dari niscánti privileghii ti pálteari taxá a nicuchirlor a firmilor cari va-s bagá nái oaminj la lucru;
- ahurhi actsii ti tinjiseari a criteriumilor ti atsea cari poati s-aibá andreptu ti agiutor sotsial, cum shi regulari a statuslui a lácrátorlor nievidentats cari tu idghu chiro ufilizescu agiutor sotsial.
Atsea tsi Guvernul nu u realizá a u taxi, ninti tut easti tu corelatsii cu ansimnarea a aranjmanlui cu FMI. Cu aestu aranjman s-fatsi presii directá pisti bánátorlji ali Machidunii cu ma apus standard ti bánari, tsi easti contra di atsea tsi eara táxitá ninti alidzerli ti scádeari a oarfániljea. Aestu aranjman ari a-lui reflexii negativá di ispeti ca idghul nu u apruche ideia ti adutseari ahorghea nom ti firmili nilicvidi cu cari lácrátorlji va-s putea s-ducá tu penzii sum buni conditsii. Tu soni, s-pari ca Guvernul nu umplu nica uná di taxerli dati ninti alidzerli, di aspectu adunari gáile ti sigurantsa sotsialá a bánátorlor, cu atsea tsi nu spusi achicáseari, cu ahorghea metri shi dinamicá s-li nástreacá problemili cu shtraicurli tu Republica Machidunia.
Niintari a sigurantsáljei
Poati s-aducá concluzii ca tu sfera di sigurantsa, ca un di prioritetili tu programa a Guvernului shi ca un di prioritetili ali PBIS, metrili shi activitátsli nu corespondeadzá cu lipsiturli. Guvernul shi organili di stat au multi obligatsii, ma lipseashti s-ahurheascá shi cu activitáts concreti. Lipseashti s-realizeadzá multi activitáts, protses ti pistusini interetnicá cum shi tinjiseari a zborlui cari eara spus ninti publica, tinjiseari a ansimnatilor contracti, printsipili a andreptul internatsional, ca cum s-dzátsi tu programa a Guvernului.
Cercetárli a mindueariljei tsi u au bánátorlji ti Guvernul, cari suntu adrati di parti a Institutlui ti analizi sotsiologhitsi, polititsi shi ti andreptu di Scopia, spun ca Guvernul al Branco Tsrvencovschi ari pistusini la 72% di tuts anchetats. Aestá spuni ca sh-pi ninga tuti problemi cari li au bánátorlji, iei tora ti tora pistipsescu tu aestu Guvernu. Cu mamari parti di activitátslji Guvernul putu s-prezenteadzá ca Guvernu autoritativ shi responsabil, cum pi nivel di stat ashitsi shi pi nivel local. Aestá naima multu s-ducheashti tu sectorlji ca cum suntu alumtari contra criminalu organizat, coruptsia, prostitutsia shi casili publitsi, comertsii cu droga.
Tu chirolu tsi yini, armáni, mamultu angátan s-bagá pi detsentralizarea a puteariljei shi ma sánátoasá condutsiri localá, naima multu cu bágari la lucru oaminj tu administratsia publicá ti cari pricadearea tu várá di partiili noari s-hibá conditsii primará.
Chirolu tsi yini va-s hibá di mari importantsá shi ti sectorlji cari cu Nomlu ti condutsiri localá pinarga narga lipseashti s-treacá tu mánjlji a comunáljei: educatsia, sánátatea, cultura, privatizari pártsá di institutsiili tu cari ficiorlji s-duc ninti s-ahurheascá cu sculii shi alti.
Aestá analizá, tu soni eara na toarná aclo di iu shi s-anchisi, a atsea easti niaveari criticá completá shi analizá constructivá, niaveari strateghii shi nitinjiseari a-lucrilor cari páná tora li adrará atsei cari ninti atsea eara pi potesi. Tsicara ca tut atsea easti niheamádá, iara s-ducheashti discontinuitet. Sigura, fárá activitáts seriozi ti functsionari a statlui yiuristic, tu cari nomlu, s-tinjiseashti pi teritoria tutá, apruchearea a leghislativáljei easti mash operatsii formalá cari easti, a poati shi s-nu hibá importantá, ca criterium ti aprucheari cátrá Unia Europeaná.
Tu atsel contextu shi aestu monitoring da notá pozitivá ti expozelu a premierlui Tsrvencovschi tu Parlamentul ali Republica Machidunia, ca alumtarea ti integrari ali Machidunii cu UE shi NATO s-amintá tu Machidunii, a nu Brisel, cum shi atsea ca cafi altá optsii ti Machidunia va-s hibá “nibuná”. Tu protili 100 di dzáli cu zori pot s-ducheascá activitáts concreti ti atsel scupo. Armáni s-avem umuti ca tu chirolu tsi yini aestá tendentsii noari s-continueadzá.
Implementator a proectului:
Fondatsia institut dishclisá sotsietati – Machidunia
Contact:
Ø Slavitsa Ingevsca, Vitse-director egzecutiv ti programi deadun
Fondatsia institut dishclisá sotsietati – Machidunia
Bul. Iane Sandanschi 111 p.fax. 378, 1000 Scopia, Machidunia
Tel. ++ 389/2/44-44-88; fax:++389/2/44-44-99 e-mail: sindzev@soros.org.mk
Ø Neda Zdraveva, Coordinator a Programáljei yiuristicá
Fondatsia institut dishclisá sotsietati – Mcahidunii
Bul. Iane Sandanschi 111 p.fax 378, 1000 Scopia, Machidunia
Tel. ++ 389/2/44-44-88 loc. 188; fax: ++ 389/2/44-44-99 e-mail: nzdrav@soros.prg.mk
Informatsii ti proectul:
www.gragjanskaplatforma.mango.org.mk
Sustsániri finansialá:
Ø Fondatsia institut dishclisá sotsietati – Machidunia
Ø Guvernul ali Britanii cu Ministeriatlu ti lucárli externi di Fondul ti dánáseari a conflictilor
[1] Proectul “Platformá a bánátorlor ti irinji shi stabilitati” easti realizat di parti a Fondatsiiljei institut dishclisá sotsietati-Machidunii tu colaborari cu Tsentrili ti sustsániri a organizatsiilor niguvernali di Veles, Párlep, Shtip shi Chicia shi cu organizatsiili niguvernali pi nivel local di Scopia, Tetuva, Cumanova, Bituli, Struga shi Strumitsa. Proectul easti cofinansat di Fondatsia institut dishclisá sotsietati- Machidunii shi Guvernul ali Britanii deadun cu Ministeriatlu ti lucárli externi di Fondul ti dánáseari conflicti.